Plătești pentru cât arunci – de la concept la practică
România este singura ţară la acest moment care nu aplică mecanismele recomandate de către Comisia Europeană ca şi presiuni asupra creşterii gradului de colectare separată şi reciclare: taxa la groapă și sistemul de taxare de tipul plăteşti pentru cât arunci. Pentru taxa la depozitare a fost obținută o derogare de 2 ani, Comisia Europeană acceptând implementarea ei de la 1 ianuarie 2019. Pe de altă parte, sistemul plătești pentru cât arunci este deja inclus în proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea legii nr 211/2011 privind regimul deșeurilor și a legii 249/2015, generând numeroase discuții.
Astfel, Asociația Coaliția pentru Economia Circulară – CERC, Asociația Română pentru Managementul Deșeurilor – A.R.M.D. și Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu – A.R.A.M. au organizat joi, 29 martie 2018 dezbaterea pe tema “Plătești cât arunci – de la concept la practică”. Evenimentul a adus laolaltă autorități centrale și locale, operatori economici din piața gestionării deșeurilor, precum și ONG-uri și reprezentanți ai societății civile, pentru o discuție aplicată despre modul în care se va implementa acest principiu în România.
„Instrumentul economic „plăteşti pentru cât arunci” se practică la nivelul statelor Uniunii Europene de mai bine de zece ani. El reglementează modul de tarifare al deşeurilor generate de populaţie pe cele două mari categorii: deşeurile umede şi deşeurile uscate, care includ fracția reciclabilă. Ceea ce ne dorim noi este ca cetățeanul să plătească doar pentru acele deşeuri care ajung la eliminare. În timp ce pentru deșeurile reciclabile, costurile de gestionare să fie suportate de către producători. Este mecanismul cel mai bun prin care noi putem să ne apropiem de acele ţinte de reciclare şi valorificare impuse prin Directivele europene. Să nu uităm că de colectare selectivă se vorbeşte în România de ani buni, începând cu 2011. De atunci există obligativitatea de a colecta pe patru fracții, și iată că după 7 ani de la apariția legii 211, România se găseşte, în continuare, undeva la doar 5%-6% grad de reciclare (…)”, a declarat Flavius Ardelean, consilier în cadrul Ministerului Mediului, prezent la eveniment.
Acesta a menționat că proiectul de modificare și completarea a legii nr 211/2011 privind regimul deșeurilor și a legii 249/2015, ce are la bază mecanismul plătești pentru cât arunci este la momentul de față în dezbatere publică, urmând a fi finalizat în luna mai. Flavius Ardelean și-a manifestat speranța că, în felul acesta, noul mecanism va putea fi implementat la începutul anului viitor.
Perioada de implementare a sistemului a fost una dintre temele care a stârnit reacții contradictorii din partea participanților. Dacă Dumitru Mihalache, președinte al A.R.M.D. a prezentat exemple din alte țări, unde a fost nevoie de aproximativ 5 ani pentru ca sistemul să fie complet funcțional, alți participanți la
dialog au menționat lipsa infrastructurii de colectare, legislația din domeniu necorelată cu realitățile din piață sau conținând termeni neclari, ca factori care vor îngreuna tranziția, exprimându-și neîncredere că implementarea sistemului de tip plătești pentru cât arunci se va putea face în termenul previzionat de reprezentanții ministerului.
Totodată, Ministerul Mediului, cu sprijinul ANRSC, lucrează la o formulă de calcul pentru a stabili nivelurile de taxare pentru deșeuri reciclabile (fracția uscată) și ne-reciclabile (fracția umedă), care să se aplice unitar la nivelul întregii țări. „Formula, în linii mari, va conţine costurile de operare ale serviciului respectiv. Costurile vor fi suportate 100% de către cetăţean pe partea de deşeuri menajere şi costurile de gestionare pentru deşeurile reciclabile. Acestea se împart în două categorii: ambalajele şi reciclabilele non-ambalaje. La acestea din urmă avem două variante: să fie suportate de către cetăţean sau să fie recuperate din preţul de vânzare al produsului reciclat”, a declarat reprezentantul ministerului, Flavius Ardelean. Totodată, acesta este de părere că prin implementarea principiului plătești pentru cât arunci, tarifele pentru populație pentru gestionarea deșeurilor vor scădea cu 30%-35%.
Nevoia de discuții și coordonare la nivelul tuturor actorilor din lanțul gestionării deșeurilor rămâne o condiție esențială pentru o bună implementare a mecanismelor necesare. Bogdan Alexa, Președinte ANRSC este convins că prin implicarea atât a autorităților, cât și a reprezentanților industriei de management al deșeurilor, se vor găsi soluțiile optime.
Două exemple concrete de implementare cu succes ale acestui sistem, orașul Mizil, județul Prahova și București – Sector 6, arată că oamenii au nevoie de beneficii sau stimulente pentru a se implica în colectarea selectivă. În ceea ce privește rolul campaniilor de educare a populației, majoritatea a fost de acord că în lipsa unei infrastructuri potrivite și fără aceste stimulente, campaniile sunt o risipă.
Am pornit de la o idee: să eficientizăm serviciul de salubrizare, adică să reducem cantitatea de deșeuri, fără să creștem tarifele. În 4 luni de implementare, cantitatea de gunoi depozitat la groapă s-a redus cu 30%. (…) Astăzi, doar 200 de proprietăți din Mizil nu sunt incluse în sistem, a declarat Negraru Silviu-Călin, Primarul orașului Mizil. Primarul a mai menționat și că decizia sa de a investi în sistemul plătești pentru cât arunci a fost criticată de cetățeni la început, dar că în scurt timp a dus la scăderea taxelor plătite de aceștia pentru deșeuri.
În același timp, Dan Ceaușescu, reprezentantul Urban SA, a prezentat pe scurt proiectul pilot implementat în sectorul 6 al Capitalei, la care au aderat 400 de asociații de locatari din cele 2300 în total de pe raza sectorului. Conform acestuia, cetățenii devin furnizori ai firmei de salubritate, fiind răsplătiți pentru cantitatea deșeurilor reciclabile colectate, printr-o reducere de 0,54 lei/sac fracție uscată (material reciclabil) care se scade din taxa de 7,11 lei/persoană pe care cetățenii o plătesc pentru fracția umedă.
O altă îngrijorare a mediului de afaceri este și nivelul scăzut al tarifelor percepute pentru gestionarea deșeurilor, corelat cu nivelul mare de investiții necesar pentru implementarea mecanismului plătești pentru cât arunci.
Astăzi ne ferim să vorbim de o creștere a tarifelor. E adevărat, nu ar trebui să plătim cât în Germania, dar suntem în coada clasamentului tarifelor pentru gestiunea deșeurilor. E ca și cum vrem să dormim la 5 stele plătind 1 EUR/zi. Iar investițiile în zona gestionării deșeurilor sunt foarte mari. (…) Din păcate avem exemplul unor autorități care au folosit prea populist termenul de tarif. Într-o țară europeană plătești cât arunci înseamnă, de fapt, poluatorul plătește. La noi, poluatorul votează și asta pare că îl scutește de tarife. Ce nu știe cetățeanu este că în felul acesta este și privat de un serviciu de calitate, a declarat Constantin Damov, Președinte C.E.R.C.
La rândul lor, producătorii și-au manifestat interesul de a susține costurile pe lanțul gestionării deșeurilor, până la reciclare. Ne asumăm responsabilitatea extinsă, dar nu nelimitată. Susținem sistemul plătești pentru cât arunci, dar doar în condițiile în care se implementează și taxa la depozitare, a declarat Alice Nichita, reprezentana A.R.A.M.
În finalul conferinței, Dl Constantin Damov, Președintele CERC a concluzionat cu necesitatea armonizării intereselor tuturor actorilor și a pașilor prudenți: Să nu ne grăbim. Noi am propus ministerului ca propunerea de OUG să respecte urgența pentru care ea a fost concepută, adică introducearea în legislație a celor trei instrumente: plătești pentru cât arunci, taxa la groapă și răspunderea extinsă a producătorilor. Și să ne oprim aici. Restul avem timp să îl punem la punct și, așa cum am auzit de la experți, e nevoie de 5 ani să ajungem să avem un sistem plătești pentru cât arunci funcțional.
